Ce e mersul înainte pe un drum necunoscut
Cu lumina-n mâna dreaptă și cu pasul hotărât
N-ai să vezi până la capăt cum e drumul înainte
Pas cu pas te luminează, toate-ți vin pe rând în minte...

E Credința, floare rară, doar pe piscuri o găsești
Dacă ai ajuns pe-acolo fără preget s-o culegi
E lumina, Îndeajunsul, e Frumosul vieții pline
E odihna care vine peste multele suspine

Este nebunie-n lume, pentru noi înțelepciune
Este drumul cel mai sigur, cea mai nobilă viziune
Văzul clar în nevăzutul care-i mai real ca toate
Ce cu mintea e departe prin credință e aproape

E o taină care-mi mișcă inima-ntr-un fel aparte
E un punct în care toate valurile vin și-s sparte
Este capătul furtunii liniștită la poruncă
E odihna care vine peste-a sufletului muncă

Prin Credință văd și Chipul și Ființa Lui cea vie
Prin Credință-L strâng în brațe și-L sărut în curăție
Prin Credință știu că vine ca să fie Împărat
Prin Credință știu că Domnul e Isus cel înviat.