Deschide ochii și privește afară,
La tot ce te înconjoară!
Cum poți să spui că Domnul te-a uitat?
Când vezi un peisaj așa de minunat!

Când vezi atâtea plante care cresc,
Privindu-le, pe tine te uimesc
Cu frumusețea lor fără asemănare;
Cum poți să spui: Nu m-a uitat Domnul, oare?

Te uiți în jur și spui că nu mai vezi nimic;
Dar Domnul îți șoptește: mai așteaptă un pic;
Tu ai să vezi, în viața ta cum voi lucra!
Nu va mai trece mult și izbăvire vei avea!