Isus cu ucenicii, la cina cea de taină;
Le dă o veste tristă, voi fi vândut de-ndată!
Sunt eu cumva stăpâne, sunt oare vânzătorul?
Aceaşi întrebare o face chiar şi trădătorul!

El mâna-n blid întinde mănâncă liniştit,
Se face că nu ştie, că e deja plătit!
Mănâncă şi de-ndată, la preoți se arată;
Şi atunci el le promite că-l va arăta de-ndată!

El vine la Isus urmat de-o gloată mare,
Se apropie de El și Îi dă o sărutare!
Isus la el privește, plin de compătimire;
Știind că sărutarea, nu era cu iubire!

Știa a Sa vânzare, ce trebuia să vie;
Dar toate acestea dragă, e drum spre veșnicie!
El nu s-a dat în lături, a suferit din greu;
Pentru păcatul nostru, un fiu de Dumnezeu!

Nepăsător de stai, în lumea asta largă;
Azi Domnul îți vorbește, nu amână ci aleargă!
El este gata ca să-ți dea, în dar eliberare;
Și la a Lui venire, să poți zbura spre zare!