Eu vin în faţa Ta, Isuse, cu inima arzândă,
Ascultă-mi rugăciunea Doamne şi vocea Ta cea blândă,
Să îmi vorbească înc-o dată, să îmi vorbească iar,
Ce mare binecuvântare avem prin al Tău har.

Şi dacă plâng acum Isuse, e-un plâns de bucurie,
Căci înţeleg iubite Doamne, ce mult mi-ai dat Tu mie,
Privind spre Tine îmi dau seama, ce sunt şi cine eşti
Şi cât de mult mi-ai schimbat viaţa, ce mult Tu mă iubeşti.

Cu Tine Doamne nu m-oi teme de ce-mi stă înainte,
Căci tot ce este şi ce vine, prin sfintele-Ţi cuvinte,
Poţi linişti precum furtuna, ce marea tulbura,
Căci tot ce e creat Isuse, Tu ţii în mâna Ta.

Chiar dacă vântul suflă tare, cu cât mai tare bate,
Cu-atâta Te slăvesc pe Tine, Prieten Bun şi Frate,
Căci suferinţa mea de-o clipă, la Golgota păleşte!
Am înţeles ce-nseamnă jertfa şi ce-nseamnă: "Iubeşte!"

Puterea Ta a curs Isuse în sufletu-mi de tină
Şi-ai pus în el un Duh de slavă, de pace şi lumină,
Ai adăpat a mea viaţă pierdută şi secată
Turnând din Apa Vieţii, Doamne, mai m-ai născut o dată.

Tu îmi arăţi atunci când greul apasă cu putere,
Cărarea către Templul unde există mângâiere,
Perdeaua este ruptă, intru, vorbesc cu al meu Tată
Şi Te slăvesc pentru că porta spre cer nu e-ncuiată.

Avem intrare, libertate, căci Te-ai jertfit Preasfinte!
Să Îţi vorbesc, să-Ţi laud harul, nu prea găsesc cuvinte,
Căci mi-e săracă vorba, Doamne, dar inina-mi citeşte
Şi vezi de sunt pe calea dreaptă, cu dragoste-mi vorbeşte.

Să torni mereu în duh iubirea şi Duhul Sfânt să-mi fie,
O bună călăuză-n viaţă şi slavă să-Ţi dau Ţie,
Să luminez pe-această glie şi gust să dau ca sarea,
Iar celor ce nu ştiu de Tine, eu să le-arăt cărarea.

15/06/14 Barcelona- Lucica Boltasu