ÎNC-ODATĂ-ȚI MULȚUMESC

Înc-odată-ți mulțumesc
Că m-ai scos din prăbușire
Ca să pot să Te slujesc,
Pretutindeni să vorbesc
Că-mi ești REGE și IUBIRE.

Da, eram atât de jos
Că speranța-mi era moartă
Iar stăpânu-mi fioros
Mă-mpungea până la os
S-am cea mai amară soartă...

Când venit-ai să-mi aduci
Vestea bună a salvării
N-aveam vestă, nici papuci
Dar aveam mai multe cruci
Toate-n forma disperării.

M-ai atins; m-ai cucerit
Cu plăpânda Ta privire
Și-apoi dulce mi-ai vorbit
Despre spațiu infinit,
Despre viața-Nemurire.

Te-am urmat de-atunci cu dor
Pe cărări de șes și munte
Trag la jug și mi-e ușor
Cu-al Tău, zilnic, ajutor
Căci spre mine faci o punte.

Azi, din nou, exprim plenar
Adânca-mi recunoștință
Am fost un rebel hoinar
Dar mi-ai dat cerescul har
Și un gust spre biruință,

Și-ai sădit în mine zel
Să mă adâncesc în Carte
Pentru mine ești model.
Să răspund la-l Tău apel
O s-o fac până la moarte.

Înc-odată-Ți mulțumesc
Că, greșind, îmi dai iertare
Altceva nu mai doresc
Doar, cu drag, să Te slujesc
Și-n belșug și-n încercare.

George Cornici/4 Septembrie, 2013