Și pe când priveam la ea, în mijlocul tuturor, fără grabă, fără tulburare, am simțit că o altă prezență începe să se arate, ca și cum încă o fecioară se apropie din Lumină... A cincea era SPERANȚA. Nu se uita la celelalte, nu își măsura lumina după cât ardeau ele, nu își cobora...