Noi ce trebuie sa facem?
"Noroadele il intrebau, si ziceau: Atunci ce trebuie sa facem?" (Luca 3:10).
Fariseii si Saducheii nu au intrebat ce sa faca. Ei credeau ca stiu ce trebuie sa faca, ori ca erau hotarati sa faca ceea ce le placea, chiar daca Ioan Botezatorul le-ar fi spus si lor ca si celorlalti ce sa faca. Dar noroadele, vamesii si ostasii stiau ca nu au atins tinta si ca ar putea sa faca mai mult bine. Ei erau constienti de ignoranta lor cat si de faptul ca nu erau familiari cu legea lui Dumnezeu.
Sa luam seama ca aceia care au intrebat ce sa faca, au venit la Ioan sa fie botezati. De aceea, cei care vor sa se boteze trebuie sa fie invatati. Acei care marturisesc ca s-au pocait si promit ca vor fi pocaiti, trebuie sa dovedeasca aceasta intr-un mod special prin atitudini speciale, in locul si conditiile in care traiesc. "Care sunt roadele vrednice de pocainta", in cazul nostru, intreaba norodul, vamesii si ostasiii. Si apostolul Pavel, primul lui cuvant cand a fost trantit jos, a fost: "Doamne, ce vrei sa fac?"
Sa urmarim raspunsul pe care Ioan il da fiecaruia individual, potrivit cu nevoile lor personale.
Norodului ii spune ca datoria lor este sa fie plini de compasiune. "Cel ce are doua haine", deci in consecinta, are una in plus, sa o dea celui ce nu are nici una, ori s-o imprumute, ca sa nu-i fie frig celui ce nu are.
Poate ca Ioan vazuse pe unii dintre ascultatorii lui supraimpovarati cu haine, in timp ce altii erau in zdrente si Ioan le spune celor ce au din abundenta sa contribuie la usurarea acelora care nu aveau nici lucrurile cele mai necesare, ca imbracaminte si mancare. Evanghelia cere de la noi "mila, nu jertfe" si sa facem tot binele pe care-l putem face. "Cine poate face un bine si nu-l face savarseste un pacat". Mancarea si imbracamintea sunt doua necesitati de care depinde viata cuiva, de aceea daca avem mai mult decat ne trebuie sa facem parte si celor ce nu au, caci peste ceea ce avem, noi nu suntem stapani, ci doar administratori. Noi trebuie sa folosim bunurile incredintate potrivit cu ceea ce Stapanul ne indreapta sa facem.
Ce fel de administrator sunt eu si tu? Am o inima plina de mila?Sa nu uitam ca atunci cand plecam din lumea aceasta, doar faptele ne urmeaza in lumea cealalta.
Fariseii si Saducheii nu au intrebat ce sa faca. Ei credeau ca stiu ce trebuie sa faca, ori ca erau hotarati sa faca ceea ce le placea, chiar daca Ioan Botezatorul le-ar fi spus si lor ca si celorlalti ce sa faca. Dar noroadele, vamesii si ostasii stiau ca nu au atins tinta si ca ar putea sa faca mai mult bine. Ei erau constienti de ignoranta lor cat si de faptul ca nu erau familiari cu legea lui Dumnezeu.
Sa luam seama ca aceia care au intrebat ce sa faca, au venit la Ioan sa fie botezati. De aceea, cei care vor sa se boteze trebuie sa fie invatati. Acei care marturisesc ca s-au pocait si promit ca vor fi pocaiti, trebuie sa dovedeasca aceasta intr-un mod special prin atitudini speciale, in locul si conditiile in care traiesc. "Care sunt roadele vrednice de pocainta", in cazul nostru, intreaba norodul, vamesii si ostasiii. Si apostolul Pavel, primul lui cuvant cand a fost trantit jos, a fost: "Doamne, ce vrei sa fac?"
Sa urmarim raspunsul pe care Ioan il da fiecaruia individual, potrivit cu nevoile lor personale.
Norodului ii spune ca datoria lor este sa fie plini de compasiune. "Cel ce are doua haine", deci in consecinta, are una in plus, sa o dea celui ce nu are nici una, ori s-o imprumute, ca sa nu-i fie frig celui ce nu are.
Poate ca Ioan vazuse pe unii dintre ascultatorii lui supraimpovarati cu haine, in timp ce altii erau in zdrente si Ioan le spune celor ce au din abundenta sa contribuie la usurarea acelora care nu aveau nici lucrurile cele mai necesare, ca imbracaminte si mancare. Evanghelia cere de la noi "mila, nu jertfe" si sa facem tot binele pe care-l putem face. "Cine poate face un bine si nu-l face savarseste un pacat". Mancarea si imbracamintea sunt doua necesitati de care depinde viata cuiva, de aceea daca avem mai mult decat ne trebuie sa facem parte si celor ce nu au, caci peste ceea ce avem, noi nu suntem stapani, ci doar administratori. Noi trebuie sa folosim bunurile incredintate potrivit cu ceea ce Stapanul ne indreapta sa facem.
Ce fel de administrator sunt eu si tu? Am o inima plina de mila?Sa nu uitam ca atunci cand plecam din lumea aceasta, doar faptele ne urmeaza in lumea cealalta.
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Vizualizări: 1072
- Export PDF: 4
Opțiuni
Ieremia 29:11 Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi’, zice Domnul, ‘gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.