Experiente ale harului
Textul - 2 Corinteni 12:1-10;
Versetul de memorat - 2 Corinteni 12:7
"Si ca sa nu ma umflu de mandrie, din pricina stralucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un tepus in carne, un sol al Satanei, ca sa ma palmuiasca, si sa ma impidece sa ma ingamf".
Experienta rapirii lui Pavel in al treilea cer, pe care o descrie in putine cuvinte si care nu se poate imita, are totusi ceva sa ne invete. Cineva a spus desprea ea: "In acelas timp, ea ne arata si slava ei dar si durerea". Pavel a tinut acest secret pentru 14 ani, dar in situatia in care a fost s-a simtit silit impotriva vointei lui sa se laude cu el. Dar o face in modul cel mai smerit posibil, si nici macar nu-si mentioneaza numele cand vorbeste despre aceasta experienta. Vorbeste ca si cand nu ar fi vorba despre sine. Desi a vazut lucruri, pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit si la mintea omului nu s-au suit, el stie unde sa se opreasca. El spune ca unui om nu-i este ingaduit sa rosteasca cuvintele ce le-a auzit.
Multi ar putea pune la indoiala spusele lui Pavel, daca nu ar urma ceea ce spune in v.7: "Si ca sa nu ma umflu de mandrie...mi-a fost pus un tepus in carne, un sol al Satanei, ca sa ma palmuiasca." Faptul ca nu mentioneaza tepusul ne face sa ne gandim ca cei din Corint erau familiari cu el. De aici invatam ca nu toate experientele noastre intime cu Dumnezeu avem voie sa le popularizam. Daca nu avem experiente cu Dumnezeu este ca nu suntem gata sa platim pretul: nu suntem in stare sa le tinem secrete, ori ne-ar putea face sa ne ingamfam si sa cadem din pricina mandriei.
Nu ni se spune ca Pavel ar fi cerut sa aiba o experienta ca aceasta, dar cand rugaciunea de a i se lua tepusul nu i-a fost ascultata in felul in care ar fi vrut, el s-a multumit cu harul promis din belsug pentru orice situatie. Din aceasta putem concluziona, ca nu putem invata pe Dumnezeu ce sa faca cu durerile noastre. Fratele Lawrence, un sfant din sec. 17 a scris din experienta lui personala cu suferinta fizica urmatoarele: "Am fost in numeroase ocazii aproape de moarte...Niciodata. ..nu am cerut usurare, dar am cerut tarie sa sufar cu curaj, umilinta si dragoste...Este dulce sa suferi cu Dumnezeu, oricat de mari ar fi suferintele. Luati-le cu dragoste. Este un Paradis sa suferi cu El". Dumnezeu nu ne pune tepusul in carne numai cand avem experiente extraordinare, ci oricand suntem in pericolul de a cadea.
Meditatia zilei: Pot vedea de la ce pericol m-a salvat tepusul meu?
Versetul de memorat - 2 Corinteni 12:7
"Si ca sa nu ma umflu de mandrie, din pricina stralucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un tepus in carne, un sol al Satanei, ca sa ma palmuiasca, si sa ma impidece sa ma ingamf".
Experienta rapirii lui Pavel in al treilea cer, pe care o descrie in putine cuvinte si care nu se poate imita, are totusi ceva sa ne invete. Cineva a spus desprea ea: "In acelas timp, ea ne arata si slava ei dar si durerea". Pavel a tinut acest secret pentru 14 ani, dar in situatia in care a fost s-a simtit silit impotriva vointei lui sa se laude cu el. Dar o face in modul cel mai smerit posibil, si nici macar nu-si mentioneaza numele cand vorbeste despre aceasta experienta. Vorbeste ca si cand nu ar fi vorba despre sine. Desi a vazut lucruri, pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit si la mintea omului nu s-au suit, el stie unde sa se opreasca. El spune ca unui om nu-i este ingaduit sa rosteasca cuvintele ce le-a auzit.
Multi ar putea pune la indoiala spusele lui Pavel, daca nu ar urma ceea ce spune in v.7: "Si ca sa nu ma umflu de mandrie...mi-a fost pus un tepus in carne, un sol al Satanei, ca sa ma palmuiasca." Faptul ca nu mentioneaza tepusul ne face sa ne gandim ca cei din Corint erau familiari cu el. De aici invatam ca nu toate experientele noastre intime cu Dumnezeu avem voie sa le popularizam. Daca nu avem experiente cu Dumnezeu este ca nu suntem gata sa platim pretul: nu suntem in stare sa le tinem secrete, ori ne-ar putea face sa ne ingamfam si sa cadem din pricina mandriei.
Nu ni se spune ca Pavel ar fi cerut sa aiba o experienta ca aceasta, dar cand rugaciunea de a i se lua tepusul nu i-a fost ascultata in felul in care ar fi vrut, el s-a multumit cu harul promis din belsug pentru orice situatie. Din aceasta putem concluziona, ca nu putem invata pe Dumnezeu ce sa faca cu durerile noastre. Fratele Lawrence, un sfant din sec. 17 a scris din experienta lui personala cu suferinta fizica urmatoarele: "Am fost in numeroase ocazii aproape de moarte...Niciodata. ..nu am cerut usurare, dar am cerut tarie sa sufar cu curaj, umilinta si dragoste...Este dulce sa suferi cu Dumnezeu, oricat de mari ar fi suferintele. Luati-le cu dragoste. Este un Paradis sa suferi cu El". Dumnezeu nu ne pune tepusul in carne numai cand avem experiente extraordinare, ci oricand suntem in pericolul de a cadea.
Meditatia zilei: Pot vedea de la ce pericol m-a salvat tepusul meu?
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Vizualizări: 1062
- Export PDF: 3
Opțiuni
