Incredintarea personala
Textul - Romani 14:13-23
Versetul de memorat - Romani 14:17
"Dar cine se indoieste si mananca, este osandit pentru ca nu mananca din incredintare. Tot ce nu vine din incredintare, e pacat."
Pavel ne vorbeste despre incredintarea pe care el o avea ca nimic in sine nu este necurat, ca un lucru este necurat numai pentru cel ce crede ca este necurat. Ceea ce pentru unul poate fi o libertate, pentru altul poate fi un soc puternic. Am vizitat intr-o duminica o familie de misionari americani, care au plantat o biserica baptista in cartierul nostru. Am gasit-o pe sora tricotand. Marturisesc ca am fost socata intr-adevar sa vad un asemenea lucru, pentru ca eu am incredintarea ca ziua Domnului e sfanta si trebuie s-o punem deoparte pentru Domnul.
Acum sunt convinsa ca daca sora ar fi stiut incredintarea mea, nu ar fi tricotat. Dar trebuie sa recunoastem si sa lasam ca fiecare sa-si exerseze libertatea sau incredintarea pe care le are intre el si Dumnezeu. Si chiar daca sora a fost gresita, nu am dreptul s-o judec, pentru ca ea va da socoteala pentru sine inaintea Stapanului. Un lucru este necurat pentru cel ce crede ca este necurat. Si asta se poate aplica si cu privire la mancare si cu privire la imbracaminte.
Important este, spune Pavel, ca eu sa nu fac nimic care ar putea fi un prilej de poticnire si de cadere pentru fratele meu, caci uneori, chiar facand binele putem fi graiti de rau. Barclay spune:" Este datoria fiecarui crestin sa se gandeasca la toate aspectele, nu numai in ceea ce ne afecteaza pe noi insine, ci si ce poate afecta pe cei din jurul nostru. Comportarea noastra sa fie dictata de vederile altora". Drepturile noastre sunt mult mai putin importante decat obligatiile noastre. Este totdeauna o ofensa sa ne folosim de slobozenia noastra ca si de un drept de a mahni inima si constiinta cuiva mai slab. Adesea sunt lucruri foarte mici si neimportante care tulbura pacea intre frati. Viata crestina, in general, trebuie sa fie dirijata de principiul dragostei. Cine slujeste lui Dumnezeu in felul acesta, este placut lui Dumnezeu si cinstit de oameni (Romani 14:18).
Meditatia zilei: "Sunt eu pazitorul fratelui meu?" - intreba Cain pe Dumnezeu. In timp ce nu sunt responsabil de libertatea lui, pot fi responsabil daca ii ranesc cugetul slab. Cat de mult tin cont de ceea ce gandesc sau vorbesc altii despre mine?
Versetul de memorat - Romani 14:17
"Dar cine se indoieste si mananca, este osandit pentru ca nu mananca din incredintare. Tot ce nu vine din incredintare, e pacat."
Pavel ne vorbeste despre incredintarea pe care el o avea ca nimic in sine nu este necurat, ca un lucru este necurat numai pentru cel ce crede ca este necurat. Ceea ce pentru unul poate fi o libertate, pentru altul poate fi un soc puternic. Am vizitat intr-o duminica o familie de misionari americani, care au plantat o biserica baptista in cartierul nostru. Am gasit-o pe sora tricotand. Marturisesc ca am fost socata intr-adevar sa vad un asemenea lucru, pentru ca eu am incredintarea ca ziua Domnului e sfanta si trebuie s-o punem deoparte pentru Domnul.
Acum sunt convinsa ca daca sora ar fi stiut incredintarea mea, nu ar fi tricotat. Dar trebuie sa recunoastem si sa lasam ca fiecare sa-si exerseze libertatea sau incredintarea pe care le are intre el si Dumnezeu. Si chiar daca sora a fost gresita, nu am dreptul s-o judec, pentru ca ea va da socoteala pentru sine inaintea Stapanului. Un lucru este necurat pentru cel ce crede ca este necurat. Si asta se poate aplica si cu privire la mancare si cu privire la imbracaminte.
Important este, spune Pavel, ca eu sa nu fac nimic care ar putea fi un prilej de poticnire si de cadere pentru fratele meu, caci uneori, chiar facand binele putem fi graiti de rau. Barclay spune:" Este datoria fiecarui crestin sa se gandeasca la toate aspectele, nu numai in ceea ce ne afecteaza pe noi insine, ci si ce poate afecta pe cei din jurul nostru. Comportarea noastra sa fie dictata de vederile altora". Drepturile noastre sunt mult mai putin importante decat obligatiile noastre. Este totdeauna o ofensa sa ne folosim de slobozenia noastra ca si de un drept de a mahni inima si constiinta cuiva mai slab. Adesea sunt lucruri foarte mici si neimportante care tulbura pacea intre frati. Viata crestina, in general, trebuie sa fie dirijata de principiul dragostei. Cine slujeste lui Dumnezeu in felul acesta, este placut lui Dumnezeu si cinstit de oameni (Romani 14:18).
Meditatia zilei: "Sunt eu pazitorul fratelui meu?" - intreba Cain pe Dumnezeu. In timp ce nu sunt responsabil de libertatea lui, pot fi responsabil daca ii ranesc cugetul slab. Cat de mult tin cont de ceea ce gandesc sau vorbesc altii despre mine?
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Vizualizări: 1422
- Export PDF: 3
Opțiuni
Ioan 20:15 „Femeie”, i-a zis Isus, „de ce plângi? Pe cine cauţi?” Ea a crezut că este grădinarul şi I-a zis: „Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus şi mă voi duce să-L iau.”