Vulpile au vizuini
"Isus a raspuns: `Vulpile au vizuini si pasarile cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Si odihni capul`." (Matei 8,20)
Iuda Iscarioteanul era un personaj unic printre ucenici. Dacă provenea, intr-adevăr, din Keriot, un mic orasel situat intre Marea Moarta si Berseba, el era singurul ucenic care nu era galilean. Isus nu l-a chemat pe Iuda sa I se alature, atunci, pe munte. El singur a insistat sa intre in grupul celorlalti, in speranta ca ar putea castiga o pozitie inalta in mult asteptata Imparatie viitoare. Isus a cunoscut adevarata motivatie a lui Iuda. El a facut acea declaratie cu privire la saracia Sa pentru a-i arata lui Iuda ca, pe cararea crucii, nu avea sa gaseasca nici glorie si nici bogatie.
Iuda i-a impresionat pe ceilalti ucenici, pentru ca infatisarea lui era impunatoare, era un om ager la minte si talentat in lucrarile lui si ei l-au recomandat lui Isus ca pe un om care L-ar fi putut ajuta foarte mult in lucrare.
Toti ucenicii credeau ca Mesia cel asteptat avea sa instaureze o imparatie pamantesca. Faptul ca Isus nu incerca sa-Si asigure favoarea celor aflati in pozitii influente, din care ar fi putut sa sustina o asemenea miscare politica, li se parea ceva de neinteles.
Hristos i-a incredintat lui Iuda, putinele fonduri care veneau in sustinerea lucrarii, prin contributia credinciosilor. Iuda isi supraaprecia pozitia, facandu-i pe toti ceilalti sa creada ca iscusinta trezorierului era esentiala in directionarea lucrarilor viitoare. Drept urmare, ucenicii i-au acordat talentatului, ambitiosului, prezentabilului si elocventului Iuda tot respectul lor.
Doar Isus ii cunostea inima. El cunostea adancurile nelegiuirii in care avea sa se cufunde Iuda, daca nu avea sa fie eliberat prin harul lui Dumnezeu. Aducandu-l pe acest om in legatura cu Sine, El l-a asezat in situatia ca in fiecare zi sa fie adus in legatura cu revarsarea iubirii Sale neegoiste.
Pentru Iuda, au existat aceleasi ocazii ca si pentru ceilalti; si totusi, Iuda s-a agatat de conceptia sa egoista cu privire la modul in care trebuia sa fie proclamat Mesia.
Iuda Iscarioteanul era un personaj unic printre ucenici. Dacă provenea, intr-adevăr, din Keriot, un mic orasel situat intre Marea Moarta si Berseba, el era singurul ucenic care nu era galilean. Isus nu l-a chemat pe Iuda sa I se alature, atunci, pe munte. El singur a insistat sa intre in grupul celorlalti, in speranta ca ar putea castiga o pozitie inalta in mult asteptata Imparatie viitoare. Isus a cunoscut adevarata motivatie a lui Iuda. El a facut acea declaratie cu privire la saracia Sa pentru a-i arata lui Iuda ca, pe cararea crucii, nu avea sa gaseasca nici glorie si nici bogatie.
Iuda i-a impresionat pe ceilalti ucenici, pentru ca infatisarea lui era impunatoare, era un om ager la minte si talentat in lucrarile lui si ei l-au recomandat lui Isus ca pe un om care L-ar fi putut ajuta foarte mult in lucrare.
Toti ucenicii credeau ca Mesia cel asteptat avea sa instaureze o imparatie pamantesca. Faptul ca Isus nu incerca sa-Si asigure favoarea celor aflati in pozitii influente, din care ar fi putut sa sustina o asemenea miscare politica, li se parea ceva de neinteles.
Hristos i-a incredintat lui Iuda, putinele fonduri care veneau in sustinerea lucrarii, prin contributia credinciosilor. Iuda isi supraaprecia pozitia, facandu-i pe toti ceilalti sa creada ca iscusinta trezorierului era esentiala in directionarea lucrarilor viitoare. Drept urmare, ucenicii i-au acordat talentatului, ambitiosului, prezentabilului si elocventului Iuda tot respectul lor.
Doar Isus ii cunostea inima. El cunostea adancurile nelegiuirii in care avea sa se cufunde Iuda, daca nu avea sa fie eliberat prin harul lui Dumnezeu. Aducandu-l pe acest om in legatura cu Sine, El l-a asezat in situatia ca in fiecare zi sa fie adus in legatura cu revarsarea iubirii Sale neegoiste.
Pentru Iuda, au existat aceleasi ocazii ca si pentru ceilalti; si totusi, Iuda s-a agatat de conceptia sa egoista cu privire la modul in care trebuia sa fie proclamat Mesia.
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Vizualizări: 2491
- Export PDF: 4
Opțiuni
Daniel 3:18 Şi, chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi şi nici nu ne vom închina chipului de aur pe care l-ai înălţat!”