"Dar el, care vroia sa se indreptateasca, a zis lui Isus: `Si cine este aproapele meu?`" (Luca 10,29)

Acum, invatatorul legii I-a pus lui Isus o alta intrebare teologica, indelung controversata: "Si cine este aproapele meu?" In conceptia invatatorului legii, paganii si samaritenii erau exclusi din categoria `aproapelui`; astfel, singura problema care il interesa era la care dintre iudei se referea acest `aproape`. Atunci, Isus a spus multimii din Ierihon o intamplare. "Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A cazut intre niste talhari, care l-au dezbracat, l-au jefuit de tot, l-au batut zdravan, au plecat si l-au lasat aproape mort. Din intamplare, se cobora pe acelasi drum un preot; si cand a vazut pe omul acesta, a trecut inainte pe alaturi. Un Levit trecea si el prin locul acela; si cand a ajuns in locul acela, a venit si s-a uitat, si apoi a trecut inainte pe alaturi" (Luca 10,30-32 KJV). Aceasta nu era o scena imaginara, ci un fapt adevarat, cunoscut ca fiind exact asa cum era prezentat. Preotul si levitul, care trecusera pe alaturi, se aflau printre ascultatorii lui Hristos.
Drumul care ducea de la Ierusalim la Ierihon cobora serpuind prin Wadi Qelt, printre povarnisurile sterpe ale muntilor. Din intamplare, un preot si un levit se intorceau de la Ierusalim, dupa ce isi incheiasera perioada de slujire la templu. Ca reprezentanti ai lui Dumnezeu, ei ar fi trebuit sa fie "ingaduitori cu cei nestiutori si rataciti" (Evrei 5,2). In loc de aceasta, ei au trecut pe alaturi, pentru ca, daca s-ar fi atins de victima, ar fi insemnat ca se intineaza, din punct de vedere ceremonial. Isus a continuat: "Dar un Samaritean, care era in calatorie, a venit in locul unde era el si, cand l-a vazut, i s-a facut mila de el. S-a apropiat de i-a legat ranile si a turnat peste ele untdelemn si vin; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han si a ingrijit de el" (Luca 10,33.34). Samariteanul era un strain in Israel. El stia ca iudeii il dispretuiau, si totusi a avut mila de calatorul ranit. Ajutandu-l pe bietul om si transportandu-l pana la un han, el l-a ingrijit si l-a vegheat toata noaptea, iar a doua zi de dimineata a platit pentru ca altcineva sa-l ingrijeasca in continuare.
Dupa ce a terminat de povestit aceasta istorisire, Isus, fixandu-Si privirea asupra invatatorului legii, l-a intrebat: "Care dintre acestia trei ti se pare ca a dat dovada ca este aproape celui ce cazuse intre talhari?" (vers. 36). Nici acum, invatatorul legii nu ar fi vrut sa ia numele de samaritean pe buzele sale, astfel ca a raspuns: "Cel ce si-a facut mila de el". Isus a zis: `Du-te si fa si tu la fel`."