- Iov 22:7 Nu dădeai apă omului însetat, nu voiai să dai pâine omului flămând.
- Iov 22:8 Ţara era a ta fiindcă erai mai tare, te aşezai în ea fiindcă erai cu vază.
- Iov 22:9 Dădeai afară pe văduve cu mâinile goale şi braţele orfanilor le frângeai.
- Iov 22:10 Pentru aceea eşti înconjurat de curse şi te-a apucat groaza dintr-odată.
- Iov 22:11 Nu vezi dar acest întuneric, aceste ape multe care te năpădesc?
- Iov 22:14 Îl înfăşoară norii, nu vede nimic, bolta cerească abia dacă o străbate!’
- Iov 22:15 Ce, vrei s-apuci pe calea străveche, pe care au urmat-o cei nelegiuiţi,
- Iov 22:16 care au fost luaţi înainte de vreme şi au ţinut cât ţine un pârâu care se scurge?
- Iov 22:17 Ei ziceau lui Dumnezeu: ‘Pleacă de la noi! Ce ne poate face Cel Atotputernic?’
- Iov 22:19 Cei fără prihană vor fi martori ai căderii lor şi se vor bucura, cel nevinovat va râde de ei
- Iov 22:20 şi va zice: ‘Iată pe potrivnicii noştri nimiciţi! Iată-le bogăţiile arse de foc!’
- Iov 22:21 Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu, şi vei avea pace; te vei bucura astfel iarăşi de fericire.
- Iov 22:23 Vei fi aşezat iarăşi la locul tău dacă te vei întoarce la Cel Atotputernic, dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău.
- Iov 22:24 Aruncă dar aurul în ţărână, aruncă aurul din Ofir în prundul pâraielor!
- Iov 22:25 Şi atunci, Cel Atotputernic va fi aurul tău, argintul tău, bogăţia ta.
- Iov 22:26 Atunci, Cel Atotputernic va fi desfătarea ta, şi îţi vei ridica faţa spre Dumnezeu.
- Iov 22:27 Îl vei ruga, şi te va asculta şi îţi vei putea împlini juruinţele.
- Iov 22:29 Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi.
- Iov 23:1 Iov a luat cuvântul şi a zis:
- Iov 23:2 „Şi acum plângerea mea este tot o răzvrătire. Dar suferinţa îmi înăduşe suspinele.
-