Te-aștept, Isus, de multă vreme, Să-Ți faci prezența-n casa mea, Căci parcă greu-i tot mai mare Și vai, ce grea-i povara mea! Te-am așteptat în orice vreme Și te-oi striga mereu să vii, Să vii, ca să ridici ocara Și greul de pe-ai Tăi copii.
Strofă 2
Te-aștept așa ca și străjerul, În lunga noapte obosit, Ce tot așteaptă cu răbdare Acele zori cînd s-or ivi. Aș vrea ca ruga mea, o, Doamne, Să-ajungă până la Tine-n cer Să-mi faci dreptate, o, Isuse, În luptă cu pârâșul meu.
Strofă 3
De-atâta vreme gem întruna, Sub grea povară apăsat, Și Te-am chemat cu-atâtea lacrimi, În dorul meu îndurerat. Dar azi, Stăpâne, parcă cerul E-nchis pe veci înaintea mea Și orișicât eu bat la ușă, Durerea parcă-i tot mai grea.
Strofă 4
Uită-Te, Stăpâne al slavei, Că-n suferință și amar Mă voi topi și voi dispare De nu-Ți reverși al milei har! Mai las-o rază de lumină Ca să străbată-n casa mea Și vino, fă-Ți prezența, Doamne, Apoi, fă-Ți Tu lucrarea Ta!
Strofă 5
Sunt ultime momente, Doamne, Când mai putem a Te chema, Căci și credința, și nădejdea Au slăbit, Doamne, lupta-i grea! Înviorează astăzi duhul Acelor care-s prigoniți, Și fă ca lacrimile noastre Să se transforme-n bucurii!
Strofă 1
Te-aștept, Isus, de multă vreme, Să-Ți faci prezența-n casa mea, Căci parcă greu-i tot mai mare Și vai, ce grea-i povara mea! Te-am așteptat în orice vreme Și te-oi striga mereu să vii, Să vii, ca să ridici ocara Și greul de pe-ai Tăi copii.
Strofă 2
Te-aștept așa ca și străjerul, În lunga noapte obosit, Ce tot așteaptă cu răbdare Acele zori cînd s-or ivi. Aș vrea ca ruga mea, o, Doamne, Să-ajungă până la Tine-n cer Să-mi faci dreptate, o, Isuse, În luptă cu pârâșul meu.
Strofă 3
De-atâta vreme gem întruna, Sub grea povară apăsat, Și Te-am chemat cu-atâtea lacrimi, În dorul meu îndurerat. Dar azi, Stăpâne, parcă cerul E-nchis pe veci înaintea mea Și orișicât eu bat la ușă, Durerea parcă-i tot mai grea.
Strofă 4
Uită-Te, Stăpâne al slavei, Că-n suferință și amar Mă voi topi și voi dispare De nu-Ți reverși al milei har! Mai las-o rază de lumină Ca să străbată-n casa mea Și vino, fă-Ți prezența, Doamne, Apoi, fă-Ți Tu lucrarea Ta!
Strofă 5
Sunt ultime momente, Doamne, Când mai putem a Te chema, Căci și credința, și nădejdea Au slăbit, Doamne, lupta-i grea! Înviorează astăzi duhul Acelor care-s prigoniți, Și fă ca lacrimile noastre Să se transforme-n bucurii!
1 / 1▲
1. Te-aștept, Isus, de multă vreme,
Să-Ți faci prezența-n casa mea,
Căci parcă greu-i tot mai mare
Și vai, ce grea-i povara mea!
Te-am așteptat în orice vreme
Și te-oi striga mereu să vii,
Să vii, ca să ridici ocara
Și greul de pe-ai Tăi copii.
2. Te-aștept așa ca și străjerul,
În lunga noapte obosit,
Ce tot așteaptă cu răbdare
Acele zori cînd s-or ivi.
Aș vrea ca ruga mea, o, Doamne,
Să-ajungă până la Tine-n cer
Să-mi faci dreptate, o, Isuse,
În luptă cu pârâșul meu.
3. De-atâta vreme gem întruna,
Sub grea povară apăsat,
Și Te-am chemat cu-atâtea lacrimi,
În dorul meu îndurerat.
Dar azi, Stăpâne, parcă cerul
E-nchis pe veci înaintea mea
Și orișicât eu bat la ușă,
Durerea parcă-i tot mai grea.
4. Uită-Te, Stăpâne al slavei,
Că-n suferință și amar
Mă voi topi și voi dispare
De nu-Ți reverși al milei har!
Mai las-o rază de lumină
Ca să străbată-n casa mea
Și vino, fă-Ți prezența, Doamne,
Apoi, fă-Ți Tu lucrarea Ta!
5. Sunt ultime momente, Doamne,
Când mai putem a Te chema,
Căci și credința, și nădejdea
Au slăbit, Doamne, lupta-i grea!
Înviorează astăzi duhul
Acelor care-s prigoniți,
Și fă ca lacrimile noastre
Să se transforme-n bucurii!