Era pământul plin de sâlnicie, Şi oamenii porniţi doar înspre rău, Nici nu credeau că poate ca să vie, O judecată de la Dumnezeu! Noe construia cu drag corabia, Lumea tot privea şi iar se minuna, C-acest om profeţea, Cum Dumnezeu va da , Pedeapsă prin potop, Că s-au stricat de tot .
Refren
Noe, Noe intră-n corabie ! Noe, Noe cu-a Ta familie, Noe, Noe intră-n corabie ! Dumnezeu a zis ! /: Cu însăşi Mâna Sa, Domnul închidea, Uşa-n urma lor, Cei răi,rămân şi mor . :/
Strofă 2
Din cer o ploaie a venit de-odată, Cum n-a mai fost vreodată Pân’atunci . Şi din adânc cu toţii pot să vadă, Că vine apă şi nu poţi să fugi . /: Noe-n arca Sa şi familia, Acum se închina, Pe Tatăl proslăvea, Fiindc-au ascultat, Iehova i-a scăpat, De nenorocire, Cu mare izbăvire ! :/
Strofă 1
Era pământul plin de sâlnicie, Şi oamenii porniţi doar înspre rău, Nici nu credeau că poate ca să vie, O judecată de la Dumnezeu! Noe construia cu drag corabia, Lumea tot privea şi iar se minuna, C-acest om profeţea, Cum Dumnezeu va da , Pedeapsă prin potop, Că s-au stricat de tot .
Refren
Noe, Noe intră-n corabie ! Noe, Noe cu-a Ta familie, Noe, Noe intră-n corabie ! Dumnezeu a zis ! /: Cu însăşi Mâna Sa, Domnul închidea, Uşa-n urma lor, Cei răi,rămân şi mor . :/
Strofă 2
Din cer o ploaie a venit de-odată, Cum n-a mai fost vreodată Pân’atunci . Şi din adânc cu toţii pot să vadă, Că vine apă şi nu poţi să fugi . /: Noe-n arca Sa şi familia, Acum se închina, Pe Tatăl proslăvea, Fiindc-au ascultat, Iehova i-a scăpat, De nenorocire, Cu mare izbăvire ! :/
1 / 1▲
1. Era pământul plin de sâlnicie,
Şi oamenii porniţi doar înspre rău,
Nici nu credeau că poate ca să vie,
O judecată de la Dumnezeu!
Noe construia cu drag corabia,
Lumea tot privea şi iar se minuna,
C-acest om profeţea,
Cum Dumnezeu va da ,
Pedeapsă prin potop,
Că s-au stricat de tot .
R: Noe, Noe intră-n corabie !
Noe, Noe cu-a Ta familie,
Noe, Noe intră-n corabie !
Dumnezeu a zis !
/: Cu însăşi Mâna Sa,
Domnul închidea,
Uşa-n urma lor,
Cei răi,rămân şi mor . :/
2. Din cer o ploaie a venit de-odată,
Cum n-a mai fost vreodată
Pân’atunci .
Şi din adânc cu toţii pot să vadă,
Că vine apă şi nu poţi să fugi .
/: Noe-n arca Sa şi familia,
Acum se închina,
Pe Tatăl proslăvea,
Fiindc-au ascultat,
Iehova i-a scăpat,
De nenorocire,
Cu mare izbăvire ! :/