1. La altarul adevărului când vii,
lasă-ţi darul tău 'nainte,
/: şi aleargă să-mplineşti întâi şi-ntâi,
cele-ale iubirii sfinte. :/

2. La altarul rugăciunii când păşeşti,
darul lasă-ţi-l afară,
/: şi te-ntoarce cu grăbire să-mplineşti
legea dragostei comoară. :/

3. La altarul Evangheliei când mergi,
s-aduci jertfă prin lucrare,
/: lasă-ţi darul şi grăbit întâi s-alergi
la iubire şi-mpăcare. :/

4. Şi la orice-altar când vii ca să-ţi aduci
jertfele cu mulţumire,
/: cercetează-te! Şi-nvaţă-ntâi s-apuci
căile dinspre iubire. :/

5. Căci nu-i jertfă mai sfinţită pe pământ;
nici altar, nici dărnicie,
/: ca iubirea cea de sus, din Duhul Sfânt
flacără de-a pururi vie! :/

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 168.