1. Dacă bate vântul peste-a mea grădină,
e doar ca s-o facă mai de roade plină.
/: Nici un pom să-mi poarte numai frunze goale,
ci să-mpartă hrană celor de pe cale. :/

2. Dacă bate vântul tare, tot mai tare,
peste-a mele straturi cu-albii crini în floare,
/: e doar ca mireasma lor mai plin s-o poarte,
peste-a lumii laturi, și tot mai departe. :/

3. Dacă bate vântul fără contenire,
marea-nvolburând-o mai cu îndârjire,
/: e doar să-mi împingă barca spre-nainte
înspre portul veșnic al odihnei sfinte. :/

4. Căci, Isuse, Doamne, Tu Stăpân a toate,
Tu ce-mi ții viața, știi ce i se poate.
/: Tu îngădui vântul numai pentru bine,
dulcea Ta iubire e mereu cu mine. :/

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 75.