1. Veghează într-una, popor preaiubit,
Veghează, căci timpul e pe sfârșit;
Căci timpul se duce, în grabă se scurge
La Cel ce din lut te-a întocmit.

R: E vreme de har,
Din cruce cad iar
Stropi de sânge peste tine;
Iertare în dar,
Voință din har,
Acum, dar, gândește-te bine.

2. Mireasă iubită, de dor așteptând,
Cu lacrimi îți strângi ulei în vas...
Umblarea prin har, credința din dar,
Căci Mirele vine-n curând!

3. E vremea din urmă, când norii se-adună
Și caută să cearnă credința ta.
Întâia poruncă te cheamă pe stâncă:
Pe tine și toată casa ta.

4. Pecetea cu har,
Din stropi de Calvar,
Mai curge și astăzi peste tine;
Mai rabdă puțin, Căci zorile vin,
Puțin e din noapte, străjere!