Psalmii 27:1 Domnul este lumina şi mântuirea mea. De cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieţii mele. De cine să-mi fie frică?
Psalmii 27:2 Când înaintează cei răi împotriva mea, ca să-mi mănânce carnea, tocmai ei – prigonitorii şi vrăjmaşii mei – se clatină şi cad.
Psalmii 27:3 Chiar o oştire de ar tăbărî împotriva mea, inima mea tot nu s-ar teme. Chiar război de s-ar ridica împotriva mea, tot plin de încredere aş fi.
Psalmii 27:4 Un lucru cer de la Domnul şi-l doresc fierbinte: aş vrea să locuiesc toată viaţa mea în Casa Domnului, ca să privesc frumuseţea Domnului şi să mă minunez de Templul Lui.
Psalmii 27:5 Căci El mă va ocroti în coliba Lui în ziua necazului, mă va ascunde sub acoperişul cortului Lui şi mă va înălţa pe o stâncă.
Psalmii 27:6 Iată că mi se şi înalţă capul peste vrăjmaşii mei, care mă înconjoară: voi aduce jertfe în cortul Lui în sunetul trâmbiţei, voi cânta şi voi lăuda pe Domnul.
Psalmii 27:7 Ascultă-mi, Doamne, glasul când Te chem: ai milă de mine şi ascultă-mă!
Psalmii 27:8 Inima îmi zice din partea Ta: „Caută Faţa Mea!” Şi Faţa Ta, Doamne, o caut!
Psalmii 27:9 Nu-mi ascunde Faţa Ta, nu îndepărta cu mânie pe robul Tău! Tu eşti ajutorul meu, nu mă lăsa, nu mă părăsi, Dumnezeul mântuirii mele!
Psalmii 27:10 Căci tatăl meu şi mama mea mă părăsesc, dar Domnul mă primeşte.
Psalmii 27:11 Învaţă-mă, Doamne, calea Ta şi povăţuieşte-mă pe cărarea cea dreaptă din pricina vrăjmaşilor mei.
Psalmii 27:12 Nu mă lăsa la bunul plac al potrivnicilor mei! Căci împotriva mea se ridică nişte martori mincinoşi şi nişte oameni care nu suflă decât asuprire.
Psalmii 27:13 O, dacă n-aş fi încredinţat că voi vedea bunătatea Domnului pe pământul celor vii!…
Psalmii 27:14 Nădăjduieşte în Domnul! Fii tare, îmbărbătează-ţi inima şi nădăjduieşte în Domnul!
Strofă 1
Domnul e lumina mea, El e mântuirea mea, Sprijin al vieţii-mi e El, /: De cine să mă tem? :/
Strofă 2
Ce mulţi sunt vrăjmaşii mei, Război ei îmi fac mereu; Tot plin de încredere-aş fi, /: De cine să mă tem? :/
Strofă 3
M-ascunzi în coliba Ta, În Templul Tău eu voi sta; Minunat Tu mă ocrotești! /: De cine să mă tem? :/
Strofă 4
Tu-mi zici: „Caută faţa Mea!” Și eu, faţa Ta o caut. Cu-a Ta faţă mă-nviorezi /: De cine să mă tem? :/
Strofă 5
Cei dragi când mă leapădă, Cei răi când mă judecă Doar în Tine-ncrederea-mi pun, /: De cine să mă tem? :/
Strofă 6
Când Domnu-i lumina mea, Cât şi mântuirea mea, În necazuri El îmi e scut! /: De nimeni nu mă tem! :/
Strofă 1
Domnul e lumina mea, El e mântuirea mea, Sprijin al vieţii-mi e El, /: De cine să mă tem? :/
Strofă 2
Ce mulţi sunt vrăjmaşii mei, Război ei îmi fac mereu; Tot plin de încredere-aş fi, /: De cine să mă tem? :/
Strofă 3
M-ascunzi în coliba Ta, În Templul Tău eu voi sta; Minunat Tu mă ocrotești! /: De cine să mă tem? :/
Strofă 4
Tu-mi zici: „Caută faţa Mea!” Și eu, faţa Ta o caut. Cu-a Ta faţă mă-nviorezi /: De cine să mă tem? :/
Strofă 5
Cei dragi când mă leapădă, Cei răi când mă judecă Doar în Tine-ncrederea-mi pun, /: De cine să mă tem? :/
Strofă 6
Când Domnu-i lumina mea, Cât şi mântuirea mea, În necazuri El îmi e scut! /: De nimeni nu mă tem! :/
1 / 1▲
1. Domnul e lumina mea,
El e mântuirea mea,
Sprijin al vieţii-mi e El,
/: De cine să mă tem? :/
2. Ce mulţi sunt vrăjmaşii mei,
Război ei îmi fac mereu;
Tot plin de încredere-aş fi,
/: De cine să mă tem? :/
3. M-ascunzi în coliba Ta,
În Templul Tău eu voi sta;
Minunat Tu mă ocrotești!
/: De cine să mă tem? :/
4. Tu-mi zici: „Caută faţa Mea!”
Și eu, faţa Ta o caut.
Cu-a Ta faţă mă-nviorezi
/: De cine să mă tem? :/
5. Cei dragi când mă leapădă,
Cei răi când mă judecă
Doar în Tine-ncrederea-mi pun,
/: De cine să mă tem? :/
6. Când Domnu-i lumina mea,
Cât şi mântuirea mea,
În necazuri El îmi e scut!
/: De nimeni nu mă tem! :/