Mia Iovin - Notă personală
„Toate încercările Biroului Politic “K” din închisoarea Gherla au eșuat pe rând, așa că au recurs la o altă strategie pentru lichidarea mea spirituală și fizică.
La 8 noiembrie 1963 am fost selecţionat şi eu într-un lot de deținuți “ireeducabili” şi trimişi cu un “vagon-dubă” în cap de iarnă în Delta Dunării.
Dumnezeu a rânduit să am cu mine în acel lot pe fratele Popa Petru din Oastea Domnului, de la Batiz-Hunedoara, cu care am avut părtășie. Asta, cu atât mai mult cu cât pe urmele mele l-au trimis în Deltă şi pe bietul Sandu, măcar că era inapt pentru munci, ca să lanseze vești compromiţătoare cu privire la mine şi acolo la ordinul stăpânilor lui de la Gherla, că aş fi “turnător”, om al Securităţii.
Popa Petru îl cunoștea bine pe P. A. zis “Sandu” care a trădat conducerea Oastei Domnului la Securitate, și nu avea legătură cu el.
Dumnezeu a rânduit să găsesc în Deltă minunaţi fraţi “Betanişti”, în mod special pe Dezsi Zoltan. Încercarea aceasta a fost grea pentru mine, la care se adăuga faptul că eram foarte bolnav.
În baraca cu staţionarul medical, în ianuarie 1964 am avut simțământul că voi pleca curând acasă la Domnul.
Prin cineva, l-am invitat pe Sandu la patul meu și i-am spus:

- Dragă Sandu, te-am chemat să-ți comunic că s-ar putea să fi greşit cu ceva faţă de tine... Eu te rog să mă ierţi.

A rămas foarte surprins, încurcat, chiar impresionat dar el nu și-a putut cere iertare...
Domnul a rânduit tot atunci, pentru a doua oară, să-l am cu mine pe Prunduş Augustin, preot greco-catolic cu care aveam părtășie spirituală în Cuvânt și rugăciuni. El a luat atitudine hotărâtă împotriva acelora ca Sandu, care răspândeau lucruri defăimătoare la adresa mea. Domnul Isus mi l-a dat şi pe Almăjan Nicolae, un ţăran cinstit, ortodox din Banat, care l-a înfruntat pe P. A:

- Cum poți spune astfel de lucruri denigratoare despre domnul Iovin? Am fost un an de zile împreună la Gherla, la munci exterioare şi toţi l-am apreciat ca pe un om deosebit!

La asta, bietul Sandu i-a răspuns:

- Aşa e, domnule Almăjan, și eu îl cunosc tot aşa, dar ce să fac, asta-i piesa pe care trebuie s-o joc...

După 2-3 ani de la eliberare Sandu a venit la Arad să mă caute. Sincer a mărturisit că îi pare rău şi îşi cere iertare pentru felul cum s-a purtat faţă de mine la închisoare. Securitatea s-a folosit de el promițându-i reabilitarea și eliberarea mai devreme, dar eu l-am iertat.

În acele condiţii a fost izvorul cântării:“ Când al ispitei ceas te copleșește”
Pentru toate să fie slăvit Domnul, care m-a izbăvit din toate, în marea Lui îndurare!