1. Rămân aici unde m-ai pus, în lacrimi și durere
Să plâng, să cânt și să aștept, eterna mângâiere.
R: Sunt ca o barcă pe ocean, când vântul se răzbună
Iar soarele se-ascunde trist, în norii ce se adună.

2. Plutesc așa-n destinul meu, căci n-am o altă soartă,
Decât rugându-mă s-aștept, salvarea minunată.
R: Prin valurile care vin spre mine cu îndrăzneală,
Mă vei purta tu Domnul meu, cum leagănă o mamă.

3. Așa e drumul către cer când cauți sincer iubirea,
O mare de nelegiuiți îți caută pieirea.
R: Când valurile urii lor, se năpustesc semețe
în viața celui iubitor vin lacrimi de tristețe.

4. E crudă ura celui rău când frații te-mpresoară,
și toți în duhul lui cain ucid și de-astă oară.
R: Aceasta-i soarta celor drepți, prin lumea blestemată,
Plutind cu barca spre liman pe-o mare-nfuriată.

5. Tot ei cu capul jos plecat sub lacrimi și durere,
Iar toți cei răi triumfători pe tronul de putere.
R: Dar în curând Isus Hristos, tu Domnul domnilor și rege,
Vei reveni triumfător și-n stăpânirea ta va trece,
împărăția-acestei lumi și-abia atunci pe veci iubirea
Va triumfa cu toți cei drepți iar celor răi le-o fi pieirea.