Dac-aș spune că iubesc pe frați în părtășie Și în fapte nu le dovedesc vorbirea mea-i rușine Nu-i adevăr în gura mea, nu-s dragoste, ci ură Isuse, fă-mă cum ai vrea, eu sunt a Ta făptură.
Refren
Isuse spală-mă Te rog, de toată-ntinăciunea Curățește-mi Tu în jertfa Ta și inima și gura Să pot vorbi doar adevăr, să nu iubesc minciuna, Să pot ajunge-n cerul sfânt, să strălucesc întruna.
Strofă 2
Dac-aș spune că-s sfințit prin jertfa Ta Isuse, Și dacă-n suflet nu-s smerit ci-am gânduri nesupuse Nu-i adevăr în gura mea, nu-s aur ci doar zgură, Isuse, fă-mă cum ai vrea, eu sunt a Ta făptură
Strofă 2
De vorbesc ce nu trăiesc și-n gură port mustrarea, Nu sunt acel ce doar zdrobesc și nu știu îndurarea Sunt un chimval zângănitor, când vorba nu alină Sunt ca un pom neroditor, nu-s sare nici lumină.
Strofă 1
Dac-aș spune că iubesc pe frați în părtășie Și în fapte nu le dovedesc vorbirea mea-i rușine Nu-i adevăr în gura mea, nu-s dragoste, ci ură Isuse, fă-mă cum ai vrea, eu sunt a Ta făptură.
Refren
Isuse spală-mă Te rog, de toată-ntinăciunea Curățește-mi Tu în jertfa Ta și inima și gura Să pot vorbi doar adevăr, să nu iubesc minciuna, Să pot ajunge-n cerul sfânt, să strălucesc întruna.
Strofă 2
Dac-aș spune că-s sfințit prin jertfa Ta Isuse, Și dacă-n suflet nu-s smerit ci-am gânduri nesupuse Nu-i adevăr în gura mea, nu-s aur ci doar zgură, Isuse, fă-mă cum ai vrea, eu sunt a Ta făptură
Strofă 2
De vorbesc ce nu trăiesc și-n gură port mustrarea, Nu sunt acel ce doar zdrobesc și nu știu îndurarea Sunt un chimval zângănitor, când vorba nu alină Sunt ca un pom neroditor, nu-s sare nici lumină.
1 / 1▲
1. Dac-aș spune că iubesc pe frați în părtășie
Și în fapte nu le dovedesc vorbirea mea-i rușine
Nu-i adevăr în gura mea, nu-s dragoste, ci ură
Isuse, fă-mă cum ai vrea, eu sunt a Ta făptură.
R: Isuse spală-mă Te rog, de toată-ntinăciunea
Curățește-mi Tu în jertfa Ta și inima și gura
Să pot vorbi doar adevăr, să nu iubesc minciuna,
Să pot ajunge-n cerul sfânt, să strălucesc întruna.
2. Dac-aș spune că-s sfințit prin jertfa Ta Isuse,
Și dacă-n suflet nu-s smerit ci-am gânduri nesupuse
Nu-i adevăr în gura mea, nu-s aur ci doar zgură,
Isuse, fă-mă cum ai vrea, eu sunt a Ta făptură
2. De vorbesc ce nu trăiesc și-n gură port mustrarea,
Nu sunt acel ce doar zdrobesc și nu știu îndurarea
Sunt un chimval zângănitor, când vorba nu alină
Sunt ca un pom neroditor, nu-s sare nici lumină.