1. Cum tremură privirea izvorului curat, când cade peste dânsa o frunză, legănat,
din pomul ce-l umbrește statornic și cu drag,
/: ca doi eterni prieteni ce-n dragoste s-atrag :/

2. Cum tremură întreaga-mi fiinţă, fericit,
când Tu-i trimiţi o rază din Duhu-Ţi strălucit;
cum îmi pătrunde-adâncul și-mi luminează-un gând
/: trimis de-a Ta iubire, Isuse, cugetând! :/

I: Cântările Domnului, volumul 2, cântarea 324
Text: Traian Dorz