1. De-ai mai fi, Isuse, prunc în Betleem,
raze-având pe frunte, ca un diadem,
/: o, cum ne-am mai strânge din larguri, :/
/: la iesle cu drag să veghem, :/
de-ai mai fi, Isuse, prunc în Betleem!

2. De-aș avea palate cum în basme sunt,
unde-n diamante soarele-i răsfrânt,
/: rubine de foc și topaze :/
/: pe toate uitării le-aș da :/
și-aș veni, Isuse, lângă ieslea Ta!

3. De-ai mai fi, Isuse, Pruncul-Voievod,
de-aș fi eu Cezarul, de-aș fi eu Irod,
/: aș pune sub tălpile Tale :/
/: cunună și scump diadem, :/
de-ai mai fi, Isuse, prunc în Betleem!

I: Cântările Harului volumul 15 cântarea 356;
text: Costache Ioanid