1. Mă doare, Doamne, şi îmi pare rău
de orice pas străin de gândul Tău,
de orice abatere de la Cuvânt
şi de umblarea spre-un firesc frământ!

R1: Mă doare, Doamne, mă doare Doamne!
Dar nădăjduiesc în harul Tău ceresc!

2. Mă doare, Doamne, că iar Te-am mâhnit,
prin eul meu ce azi nu l-am zdrobit!
L-am ascultat şi i-am făcut pe plac,
iar lucrul Tău acum nu pot să-l fac!

3. Mă doare, Doamne, dar la Tine vin,
cu-al pocăinței zbucium şi suspin!
Te rog, prin har să-mi dai iertarea Ta,
lucrarea-Ți sfântă iar s-o pot purta!

4. O, Doamne-Ți mulțumesc că nu mă laşi
în mâna celor care-mi sunt vrăjmaşi!
Tu pentru Tine-acum mă izbăveşti,
prin mine Numele să Ți-L măreşti!

R2: Prin mine, Doamne, prin mine, Doamne,
să te măreşti, în veci să te măreşti!

I: Cântările Harului, volumul 11, cântarea 171