Strofă 1
Te laud cu dragoste albă,
din Tine, Isuse, ţâşnită,
/: căci ea e și foc, dar şi salbă,
podoabă pe fruntea-Ţi slăvită! :/
Refren
Te laud, Isuse,
Te laud, Isuse,
Te laud, Te laud, Isuse!
Strofă 2
Te laud cu dreapta credinţă,
trimisă din sfintele ceruri,
/: Te laud cu-ntreaga-mi fiinţă,
prin ea-mi dai a Tale-adevăruri! :/
Strofă 3
Și laud pe Tatăl, prin Tine,
Preasfânt Dumnezeu - OBÂRŞIA!
/: Mă-nchin cu iubirea din mine,
și astăzi şi-n toată vecia! :/
1. Te laud cu dragoste albă,
din Tine, Isuse, ţâşnită,
/: căci ea e și foc, dar şi salbă,
podoabă pe fruntea-Ţi slăvită! :/
R: Te laud, Isuse,
Te laud, Isuse,
Te laud, Te laud, Isuse!
2. Te laud cu dreapta credinţă,
trimisă din sfintele ceruri,
/: Te laud cu-ntreaga-mi fiinţă,
prin ea-mi dai a Tale-adevăruri! :/
3. Și laud pe Tatăl, prin Tine,
Preasfânt Dumnezeu - OBÂRŞIA!
/: Mă-nchin cu iubirea din mine,
și astăzi şi-n toată vecia! :/
I: Cântările Harului, volumul 14, cântarea 240