1. Credinţa e substanţa,
e scara fericită
spre-o lume neprivită,
și ţese-n duh speranţa!

R1: Credinţa este darul
Preasfântului Părinte,
spre a vedea-nainte
cât de bogat e harul!

2. Credinţa-i calea vie,
de-a duhului fiinţă,
ce crește-n stăruinţă
spre sfânta-mpărăţie!

R2: Credinţa naște roadă
cerească și frumoasă,
și ne zidește casă
eternă - toţi s-o vadă!

3. Credinţa e lumină
în lumea cea de noapte.
Şi în viclene șoapte,
ne dă izbândă plină!

R3: Credinţa ne îndreaptă
c-o dreaptă închinare
spre Dumnezeul Mare,
și-o muzică-nţeleaptă!

I: Cântările Harului, volumul 14, cântarea 306
- definiții -