Rugăciunea lui Ezra (Ezra 9-6)

Autor: Nicolae Moldoveanu | Album: Cantarile Bibliei | Tematica: Biblia
Resursa adaugata de Alexandra1989 in 13/04/2024

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0/10 X

Referințe

Ezra 9:6-15

Ezra 9:6 „Dumnezeule, sunt uluit şi mi-e ruşine, Dumnezeule, să-mi ridic faţa spre Tine. Căci fărădelegile noastre s-au înmulţit deasupra capetelor noastre şi greşelile noastre au ajuns până la ceruri.
Ezra 9:7 Din zilele părinţilor noştri, am fost foarte vinovaţi până în ziua de azi şi din pricina fărădelegilor noastre am fost daţi noi, împăraţii noştri şi preoţii noştri în mâinile împăraţilor străini, pradă sabiei, robiei, jafului şi ruşinii care ne acoperă astăzi faţa.
Ezra 9:8 Şi totuşi Domnul Dumnezeul nostru S-a îndurat de noi, lăsându-ne câţiva oameni scăpaţi şi dându-ne un adăpost în locul Lui cel sfânt, ca să ne lumineze ochii şi să ne dea puţină răsuflare în mijlocul robiei noastre.
Ezra 9:9 Căci suntem robi, dar Dumnezeu nu ne-a părăsit în robia noastră. A îndreptat spre noi bunăvoinţa împăraţilor perşilor şi ei ne-au dat o nouă putere de viaţă, ca să putem zidi Casa Dumnezeului nostru şi să-i dregem dărâmăturile, făcându-ne astfel rost de un loc de adăpost în Iuda şi la Ierusalim.
Ezra 9:10 Acum, ce să mai zicem noi după aceste lucruri, Dumnezeule? Căci am părăsit poruncile Tale,
Ezra 9:11 pe care ni le porunciseşi prin robii Tăi, prorocii, zicând: ‘Ţara în care intraţi s-o stăpâniţi este o ţară întinată de necurăţiile popoarelor din aceste ţinuturi, de urâciunile cu care au umplut-o de la un capăt la altul, cu necurăţiile lor.
Ezra 9:12 Să nu daţi deci pe fetele voastre după fiii lor, nici să nu luaţi pe fetele lor de neveste pentru fiii voştri şi să nu vă pese niciodată nici de propăşirea lor, nici de bunăstarea lor. În chipul acesta veţi ajunge tari, veţi mânca cele mai bune roade ale ţării şi o veţi lăsa pe veci moştenire fiilor voştri.’
Ezra 9:13 După tot ce ni s-a întâmplat din pricina faptelor rele şi a marilor greşeli pe care le-am făcut, măcar că Tu, Dumnezeule, nu ne-ai pedepsit după fărădelegile noastre, se cuvine ca, acum, când ne-ai păstrat pe aceşti oameni scăpaţi,
Ezra 9:14 să începem iarăşi să călcăm poruncile Tale şi să ne încuscrim cu aceste popoare urâcioase? N-ar izbucni atunci iarăşi mânia Ta împotriva noastră, până acolo încât ne-ar nimici, fără să lase nici rămăşiţă, nici robi izbăviţi?
Ezra 9:15 Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tu eşti drept, căci astăzi noi suntem o rămăşiţă de robi izbăviţi. Iată-ne înaintea Ta ca nişte vinovaţi şi din această pricină nu putem sta înaintea Ta.”

Strofă 1

⁶ Doamne, mi-e rușine, fața
către Tine-a ridica,
pentru-a noastră fărdelege
care-i multă și e grea.

Refren 1

Căci ni s-a-nmulțit păcatul,
și pe față, și-n ascuns,
greu apasă-asupra noastră,
pân-la ceruri a ajuns.

Strofă 2

⁷ Din strămoși și până astăzi,
am fost foarte vinovați,
pentru-a noastre rele fost-am
la vrăjmașii noștri dați.

Refren 2

⁸ Domnul, Dumnezeul nostru,
de noi totuși s-a-ndurat,
și pe câțiva din ai noștri
cu viață i-a scăpat.

Strofă 3

El, în locul Lui sfânt, nouă
adăpost ne-a pregătit,
să ne lumineze ochii,
s-avem loc de odihnit.

Refren 3

⁹ Căci suntem în grea robie,
dar El tot nu ne-a uitat,
chiar prin cei vrăjmași ai noștri
ne-a-ntărit și ajutat.

Strofă 4

¹⁰ Acum, ce să zicem, Doamne,
după tot ce ne-ai făcut?
Din poruncile-Ți slăvite,
noi niciuna n-am ținut.

Refren 4

¹³ Totuși, după ce Tu, Doamne,
pentru toate ne-ai iertat,
și i-ai izbăvit pe-ai noștri
într-atât de minunat,

Strofă 5

¹⁴ cum să-ncepem iar păcatul,
să-Ți călcăm Cuvântul Tău?
- Nu ne-ai pedepsi atuncea
cum am merita, de rău?

Refren 5

¹⁵ Doamne, noi suntem acuma
robii care-am mai scăpat,
rușinați plecăm spre Tine
capul nostru vinovat.

1 / 1 ▲

1. ⁶ Doamne, mi-e rușine, fața
către Tine-a ridica,
pentru-a noastră fărdelege
care-i multă și e grea.

R1: Căci ni s-a-nmulțit păcatul,
și pe față, și-n ascuns,
greu apasă-asupra noastră,
pân-la ceruri a ajuns.

2. ⁷ Din strămoși și până astăzi,
am fost foarte vinovați,
pentru-a noastre rele fost-am
la vrăjmașii noștri dați.

R2: ⁸ Domnul, Dumnezeul nostru,
de noi totuși s-a-ndurat,
și pe câțiva din ai noștri
cu viață i-a scăpat.

3. El, în locul Lui sfânt, nouă
adăpost ne-a pregătit,
să ne lumineze ochii,
s-avem loc de odihnit.

R3: ⁹ Căci suntem în grea robie,
dar El tot nu ne-a uitat,
chiar prin cei vrăjmași ai noștri
ne-a-ntărit și ajutat.

4. ¹⁰ Acum, ce să zicem, Doamne,
după tot ce ne-ai făcut?
Din poruncile-Ți slăvite,
noi niciuna n-am ținut.

R4: ¹³ Totuși, după ce Tu, Doamne,
pentru toate ne-ai iertat,
și i-ai izbăvit pe-ai noștri
într-atât de minunat,

5. ¹⁴ cum să-ncepem iar păcatul,
să-Ți călcăm Cuvântul Tău?
- Nu ne-ai pedepsi atuncea
cum am merita, de rău?

R5: ¹⁵ Doamne, noi suntem acuma
robii care-am mai scăpat,
rușinați plecăm spre Tine
capul nostru vinovat.

I: Cântările Bibliei, cântarea 87
Autor text: Traian Dorz