Strofă 1
Doamne, niciodată să nu tac,
când e vorba despre Tine.
Să nu fac vrăjmaşilor pe plac,
/: ci să Te înalț mai bine! :/
Refren
Să nu tac, ci să Te-nalț
pe Tine, Domnul meu,
prin tot ce sunt,
prin tot ce sunt mereu!
Strofă 2
Nu numai cu gura să vorbesc,
ci cu viața de lumină;
dă-mi puteri să Te mărturisesc
/: celor care-mi bagă vină! :/
Strofă 3
Când credinţa și iubirea-mi sunt
pentru Tine mărturie,
orişiunde-aş fi pe-acest pământ,
/: fapta-mi este-a Ta solie! :/
Strofă 4
Adevărul Tău cel sfânt să-l port
fără noapte în trăire.
Trup şi duh să-mi fie pururi cort
/: voii Tale-n strălucire! :/
Strofă 5
Toarnă-n mine, Doamne har divin,
să pot înălţa cu soare
mărturia Ta, în duh senin,
/: şi în vorbă şi-n purtare! :/
1. Doamne, niciodată să nu tac,
când e vorba despre Tine.
Să nu fac vrăjmaşilor pe plac,
/: ci să Te înalț mai bine! :/
R: Să nu tac, ci să Te-nalț
pe Tine, Domnul meu,
prin tot ce sunt,
prin tot ce sunt mereu!
2. Nu numai cu gura să vorbesc,
ci cu viața de lumină;
dă-mi puteri să Te mărturisesc
/: celor care-mi bagă vină! :/
3. Când credinţa și iubirea-mi sunt
pentru Tine mărturie,
orişiunde-aş fi pe-acest pământ,
/: fapta-mi este-a Ta solie! :/
4. Adevărul Tău cel sfânt să-l port
fără noapte în trăire.
Trup şi duh să-mi fie pururi cort
/: voii Tale-n strălucire! :/
5. Toarnă-n mine, Doamne har divin,
să pot înălţa cu soare
mărturia Ta, în duh senin,
/: şi în vorbă şi-n purtare! :/
I: Cântările Harului, volumul 14, cântarea 179