1. Semnul dragostei spre Dumnezeu
este rugăciunea sfântă,
/: căci spre ce iubim cu foc, mereu
trup și suflet ni se-avântă! :/

R: Veghere, veghere veghere,
s-avem putere!

2. Odihnită-i dragostea deplin
când cel drag o-mbrățişează!
/: Rugăciunea-i drumul ei deplin:
noapte n-are, ci amiază! :/

3. Pentru viața nouă ce-am primit,
rugăciunea și iubirea
/: aer sunt ceresc și preasfinţit,
să-ntărească-n ea slujirea! :/

4. După dragostea ce-o dăruim,
după rugăciunea vie,
/: suntem cunoscuţi că noi slujim
Doamne, Ție - numai Ție! :/

I: Cântările Harului, volumul 14, cântarea 149