1. Ce iubire jertfitoare, Salvatorul a avut;
Iar acela ce-o cunoaște, e de sus din nou născut;
Tu ce Te-ai născut pe cruce, izvorăsti din Mielul Sfânt,
Tu revarsă pace-n suflet, zbuciumat, adesea frânt.

R: Doamne, Tu să-mi dai iubire
Din izvoru-Ți nesecat;
Simțuri sfinte într-un suflet;
Nobil, mare și curat!

2. Roade sfinte dă-ne nouă, ele-n veci vor dăinui;
Bucurie, pace dulce, ce în veci nu vor pieri.
Tu iubire ce în lume, în dispreț adesea cazi,
Vino, locuiește-n mine, mă condu, Tu, pas cu pas.

3. Tu, iubire sfântă, mare, ești podoaba celui drept,
Bunătatea Ta îl face, tot mai bun, mai înțelept,
Tu ești titlul, Tu ești chipul, Dumnezeului preasfânt;
Eu sunt slab, dar mă ajută, să Te am pe acest pământ.