x
Strofă 1
/: Doamne, nu știu ce să-Ţi cer, :/ dar Tu-mi ştii nevoia. /: Dă-mi ce-mi suie înspre cer :/ viața cum Ți-e voia! Doamne, Doamne!
Strofă 2
/: Ruga mea n-o asculta :/ cât ar fi de-aprinsă, /: dacă nu e-n voia Ta :/ pe deplin cuprinsă! Doamne, Doamne!
Strofă 3
/: Adevăru-acesta eu :/ îl cunosc preabine, /: și-l împrospătez mereu, :/ când mă-ndrept spre Tine! Doamne, Doamne!
Strofă 4
/: Doamne, nu știu ce să-Ţi cer, :/ dar ce-o fi să-mi vie, /: ori de-i cald, ori de e ger, :/ voia Ta să fie! Doamne, Doamne!
1. /: Doamne, nu știu ce să-Ţi cer, :/
dar Tu-mi ştii nevoia.
/: Dă-mi ce-mi suie înspre cer :/
viața cum Ți-e voia!
Doamne, Doamne!
2. /: Ruga mea n-o asculta :/
cât ar fi de-aprinsă,
/: dacă nu e-n voia Ta :/
pe deplin cuprinsă!
Doamne, Doamne!
3. /: Adevăru-acesta eu :/
îl cunosc preabine,
/: și-l împrospătez mereu, :/
când mă-ndrept spre Tine!
Doamne, Doamne!
4. /: Doamne, nu știu ce să-Ţi cer, :/
dar ce-o fi să-mi vie,
/: ori de-i cald, ori de e ger, :/
voia Ta să fie!
Doamne, Doamne!
I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 153