1. /: Doamne, nu știu ce să-Ţi cer, :/
dar Tu-mi ştii nevoia.
/: Dă-mi ce-mi suie înspre cer :/
viața cum Ți-e voia!
Doamne, Doamne!

2. /: Ruga mea n-o asculta :/
cât ar fi de-aprinsă,
/: dacă nu e-n voia Ta :/
pe deplin cuprinsă!
Doamne, Doamne!

3. /: Adevăru-acesta eu :/
îl cunosc preabine,
/: și-l împrospătez mereu, :/
când mă-ndrept spre Tine!
Doamne, Doamne!

4. /: Doamne, nu știu ce să-Ţi cer, :/
dar ce-o fi să-mi vie,
/: ori de-i cald, ori de e ger, :/
voia Ta să fie!
Doamne, Doamne!

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 153