1. O, Tu, REALUL Cel Etern,
/: Dumnezeul meu, :/
'naintea Ta eu mă prostern,
/: Dumnezeul meu! :/
Tu, peste toate-a lumii năluciri,
Tu mă ridici spre-a-Tale străluciri,
şi-mi scalzi în Tine-a-duhului priviri,
/: Dumnezeul meu! :/

2. Din Tine dă-mi Tu har deplin,
/: Dumnezeul meu, :/
ca să Te gust cum eşti, Divin,
/: Dumnezeul meu! :/
Nimic din nălucirile de jos,
nu-mi clatine avântul maestuos
spre adevărul Tău cel luminos,
/: Dumnezeul meu! :/

3. Măreşte-mi al credinţei-avânt,
/: Dumnezeul meu, :/
să Te-ascult și să Te cânt,
/: Dumnezeul meu! :/
S-alerg mai credincios spre Viitor,
pe-ogorul Tău, lucrând, să fiu cu spor,
şi jugul ce mi-ai dat, să-l port uşor,
/: Dumnezeul meu! :/

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 185