1. Tu ştii desăvârşit de bine,
ce trebuie în viaţa mea.
O, Doamne, să mă-ncred în Tine,
ajută-mi azi în starea grea!
În mâinile iubirii Tale
odihnă Tu să-mi dăruieşti,
căci nu pricep această cale,
pe care mă călăuzeşti!

2. Ştiu, prin Cuvântul Tău de soare,
ce-n harul veşnic l-ai adus,
că nu-i nimic la întâmplare
în mine - limpede mi-ai spus!
Ci împreună toate - toate
lucrează binele etern,
chiar dacă mintea mea nu poate
să înţeleagă - mă prostern!

3. Şi-Ţi multumesc, Stăpâne, Tată,
că ne-nţelesul Tău mister,
îl voi pricepe-ntreg odată
acolo-n fericitul cer!
Mă-ncred în Tine cu putere,
şi slavă-Ţi cânt înflăcărat,
că şi-n plăcere şi-n durere
eşti Tu, Cel Binecuvântat!

I: Cântările Harului, volumul 12, cântarea 7.