1. Tu mi-ai apropiat, Isuse,
îndepărtarea cea mai grea.
Şi uri, dar şi iubiri nespuse, (bis 2)
am cunoscut deplin prin ea,
deplin prin ea!

2. Şi prieteni şi vrăjmaşi spre mine,
necontenit au năvălit,
şi Tu le-ai dat comori divine, (bis 2)
să mi le-aducă neoprit.
Da, neoprit!

3. Comori de har şi de iubire,
şi de răbdare-n lovituri,
sunt toate sfântă moştenire, (bis 2)
precum mi-arăţi Tu din Scripturi!
Tu din Scripturi!

4. Îţi mulţumesc de-a Ta lucrare,
Isuse, chiar de nu-nţeleg!
Când mi-ai adus o-ndepărtare, (bis 2)
ai fost doar Tu în ea întreg!
Isuse-ntreg!

I: Cântările Harului, volumul 10, cântarea 368