Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 [V1] Tu mi-ai apropiat, Isuse, îndepărtarea cea mai grea. Şi uri, dar şi iubiri nespuse, (bis 2) am cunoscut deplin prin ea, deplin prin ea! [V2] Şi prieteni şi vrăjmaşi spre mine, necontenit au năvălit, şi Tu le-ai dat comori divine, (bis 2) să mi le-aducă neoprit. Da, neoprit! [V3] Comori de har şi de iubire, şi de răbdare-n lovituri, sunt toate sfântă moştenire, (bis 2) precum mi-arăţi Tu din Scripturi! Tu din Scripturi! [V4] Îţi mulţumesc de-a Ta lucrare, Isuse, chiar de nu-nţeleg! Când mi-ai adus o-ndepărtare, (bis 2) ai fost doar Tu în ea întreg! Isuse-ntreg!