Spre Betleem veneau călări Un grup de magi privind spre stele, Un grup de magi căutători De Dumnezeu şi de înviere. Şi în ieslea unui grajd sărac, Zâmbea un Rege al Împărăţiei, Din lume de a fi să treci Către o cerească simfonie.
Strofă 2
În noaptea neagră de mister, De după al norilor perdeli, Un cor vestind din cer O simfonie de înviere: „Isus, Fiul Lui Dumnezeu, S–a întrupat spre mântuire Şi haina trupului luând, A mers încet spre răstignire!”
Strofă 3
Veniţi la iesle, să–I cântăm Un imn de vestea bună Şi o lacrimă să aşezăm La Golgota toţi împreună! Şi slavă, slavă să–I cântăm, Ca să se lumineze zarea, Căci timpul este spre sfârșit Și se apropie înserarea.
Strofă 1
Spre Betleem veneau călări Un grup de magi privind spre stele, Un grup de magi căutători De Dumnezeu şi de înviere. Şi în ieslea unui grajd sărac, Zâmbea un Rege al Împărăţiei, Din lume de a fi să treci Către o cerească simfonie.
Strofă 2
În noaptea neagră de mister, De după al norilor perdeli, Un cor vestind din cer O simfonie de înviere: „Isus, Fiul Lui Dumnezeu, S–a întrupat spre mântuire Şi haina trupului luând, A mers încet spre răstignire!”
Strofă 3
Veniţi la iesle, să–I cântăm Un imn de vestea bună Şi o lacrimă să aşezăm La Golgota toţi împreună! Şi slavă, slavă să–I cântăm, Ca să se lumineze zarea, Căci timpul este spre sfârșit Și se apropie înserarea.
1 / 1▲
1. Spre Betleem veneau călări
Un grup de magi privind spre stele,
Un grup de magi căutători
De Dumnezeu şi de înviere.
Şi în ieslea unui grajd sărac,
Zâmbea un Rege al Împărăţiei,
Din lume de a fi să treci
Către o cerească simfonie.
2. În noaptea neagră de mister,
De după al norilor perdeli,
Un cor vestind din cer
O simfonie de înviere:
„Isus, Fiul Lui Dumnezeu,
S–a întrupat spre mântuire
Şi haina trupului luând,
A mers încet spre răstignire!”
3. Veniţi la iesle, să–I cântăm
Un imn de vestea bună
Şi o lacrimă să aşezăm
La Golgota toţi împreună!
Şi slavă, slavă să–I cântăm,
Ca să se lumineze zarea,
Căci timpul este spre sfârșit
Și se apropie înserarea.
Isaia 12:2Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic, căci Domnul Dumnezeu este tăria mea şi pricina laudelor mele şi El m-a mântuit.”