x
Strofă 1
Ne clătinăm de multe ori, e marea lumii-nvolburată. Ne clătinăm și ne-ndoim, dar Adevărul niciodată!
Refren
/:Isuse, Tu eşti Adevărul! :/ Ești Stânca tare de ne-nvins! /: Tu ne-ai răscumpărat prin jertfă, :/ /: şi-n Tine veşnic ne-ai cuprins! :/
Strofă 2
Noi obosim din când în când lucrând în via minunată; noi obosim, ni-i trupul slab, dar Adevărul niciodată!
Strofă 3
Noi tremurăm ades, văzând că lupta-i mai înverşunată! Noi tremurăm şi mai cârtim, dar Adevărul niciodată!
Strofă 4
Noi mai privim înspre pământ, uităm de Ţinta ce ni-i dată! Noi mai privim și ce nu-i sfânt, dar Adevărul niciodată!
Strofă 5
Din toată inima dorim statornicie mai curată, să fim ca Adevăru-n veci: să nu ne frângem niciodată!
1. Ne clătinăm de multe ori,
e marea lumii-nvolburată.
Ne clătinăm și ne-ndoim,
dar Adevărul niciodată!
R: /:Isuse, Tu eşti Adevărul! :/
Ești Stânca tare de ne-nvins!
/: Tu ne-ai răscumpărat prin jertfă, :/
/: şi-n Tine veşnic ne-ai cuprins! :/
2. Noi obosim din când în când
lucrând în via minunată;
noi obosim, ni-i trupul slab,
dar Adevărul niciodată!
3. Noi tremurăm ades, văzând
că lupta-i mai înverşunată!
Noi tremurăm şi mai cârtim,
dar Adevărul niciodată!
4. Noi mai privim înspre pământ,
uităm de Ţinta ce ni-i dată!
Noi mai privim și ce nu-i sfânt,
dar Adevărul niciodată!
5. Din toată inima dorim
statornicie mai curată,
să fim ca Adevăru-n veci:
să nu ne frângem niciodată!
I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 216