x
Strofă 1
Doamne-ntâi îmi dai Cuvântul, și mă-nveți să-l știu, să-l cred, /: și apoi îmi ceri ca-n Tine pe deplin să mă încred! :/
Strofă 2
Mai întâi îmi dai lumina adevărului etern, /: și apoi mă chemi alături în lucrare să m-aștern :/
Strofă 3
Mai întâi îmi dai talanții îmbrăcați în nimb ceresc, /: și apoi, cu-a Ta putere mă trimiți să-i înmulțesc. :/
Strofă 4
Mai întâi îmi dai iubirea, focul sfânt, prin Duhul Tău, /: și apoi s-aprind pământul de sub talpa celui rău :/
Strofă 5
Doamne-ntâi s-ascult de Tine, pân-la moarte umilit, /: și apoi mă duci în slavă cu cei care Te-au slujit! :/
1. Doamne-ntâi îmi dai Cuvântul,
și mă-nveți să-l știu, să-l cred,
/: și apoi îmi ceri ca-n Tine
pe deplin să mă încred! :/
2. Mai întâi îmi dai lumina
adevărului etern,
/: și apoi mă chemi alături
în lucrare să m-aștern :/
3. Mai întâi îmi dai talanții
îmbrăcați în nimb ceresc,
/: și apoi, cu-a Ta putere
mă trimiți să-i înmulțesc. :/
4. Mai întâi îmi dai iubirea,
focul sfânt, prin Duhul Tău,
/: și apoi s-aprind pământul
de sub talpa celui rău :/
5. Doamne-ntâi s-ascult de Tine,
pân-la moarte umilit,
/: și apoi mă duci în slavă
cu cei care Te-au slujit! :/
I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 168.