1. Fie cântul meu în zori,
cum e roua pentru flori;
ziua la amiază fie
cum e soarele-n tărie;
seara fie la culcare
ca o dulce legănare!
/: Doamne, fă Tu cântul meu,
pentru Tine-așa mereu! :/

2. Fie cântul meu deplin,
tuturor un cer senin;
fie cale de lumină,
Doamne, pentru toți, să vină
să Te laude pe Tine,
cu-a-iubirii corzi divine!
/: Fă să fie cântul meu,
Doamne-așa mereu, mereu! :/

3. Fie cântul meu un semn,
pentru-al harului îndemn!
Pentru adevăr să fie
flacără de-a pururi vie,
sufletele să le-aprindă,
și de Tine să le prindă!
/: Doamne-așa Te rog mereu,
ca să faci Tu cântul meu :/

I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 147.