1. O, Doamne, cu iubirea Ta în mine
eu pot iubi cu-adevărat oricând,
căci fără ea nu știu ce-i rău şi bine,
și nu pot să-Ţi cunosc divinul gând.

R: Iubirea Ta, o, Dumnezeul meu,
să-mi umple inima mereu-mereu
să-Ţi spun prin ea al laudelor cânt
aici şi-n cerul slavei Tale sfânt.

2. Iubirea Ta-i lumina neumbrită
în inima şi-n gândul meu deplin,
prin ea vederea-mi este limpezită,
și calea Ta, prin ea eu pot s-o ţin!

3. Iubirea Ta-mi deschide-o-mpărăţie
cu taine și cu haruri veşnic noi,
pe care-n lume nimeni nu le ştie,
dar, prin credinţă, ştiu al lor şuvoi.

4. Iubirea Ta îmi dă puteri de luptă,
să trec cu biruinţă munţi și văi,
şi viaţa-ntreagă mi-o păstrează ruptă
de multele înşelătoare căi.

5. O, Doamne, toarnă-a Ta iubire-n mine,
să curgă sfânt, prin Duhul, neoprit,
prin ea să pot să Te arăt pe Tine
așa cum eşti: IUBIRE la zenit

I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 345