1. Doamne, cât Ți-e de plăcută
adunarea în unire,
când o vezi scăldată-n baia
de lumină și iubire!

R1: Câtă bucurie-Ți face,
când o vezi în ascultare
și supunere adâncă
de Cuvântul Tău cel tare!

2. Ce mireasmă dulce suie
înspre cerul slavei Tale,
când din ea țâșnesc curate
laude și osanale!

R2: Cu ce sfântă duioșie
Tu privești la toți, în parte,
căci pe toți i-ai scos, prin jertfă,
din fărădelegi și moarte!

3. Tu-Ți reverși mereu comoara
harurilor Tale sfinte,
să desăvârșești unirea
prin iubire mai fierbinte.

R3: Doamne, cât Ți-e de plăcută
unitatea-n adunare!
Prin ea, Numele Tău veșnic
Se înalță mai cu soare!

I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 38.