1. Toate dorurile mele
să-și găsească-n Tine-alin
Ia-le, Doamne, fii Tu-n ele
eu nu pot să mi le țin.
Fii Tu Apa ce le-adapă,
fii Tu Pâinea cea cu saț,
/: de potrivnic Tu le scapă
și spre cer să mi le-abați. :/

2. Toate gândurile-mi bune
să le-mbraci în alb veșmânt
de cântări, de rugăciune
și de-al dragostei cuvânt.
Fă-le Tu mereu să poarte
miezul harului ceresc
/: și aproape și departe,
Ia toți cei care-l doresc. :/

3. Toate căile-mi prin lume
să mi le prefaci în jar,
ca să poată să îndrume
pe oricine înspre har.
Și ființa mea întreagă,
drag Mântuitorul meu,
/: de Ființa Ta mi-o leagă,
să Te laude mereu. :/

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 325.