1. Sunt rodul Tău, Isuse,
și-al jertfei Tale sfinte
și spre lumini ne-apuse
pășesc mereu înainte.

R1: Îmi lepăd firea veche
și-n suflet și pe față,
și vreau să-Ți fiu pereche
și'n moarte și'n viață,

2. Să fim tot împreună
în luptă și-n lucrare
și voia Ta, cunună
mi-o vreau mereu mai mare.

R2: Câte-oi gândi și-oi face
să-mi scrie calea toată
cu adevăr și pace
și dragoste-nfocată.

C: /:Sunt rodul Tău, prin Tine,
și vreau ca să se știe,
că Tu trăiești în mine
întreg, pe veșnicie. :/

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 142.