1. Dintre câte ținte urmărite-n viață,
ce-a rămas iubirii cu adevărat?
/: Lacrima de aur, flacăra de gheață,
și curatul slavei zbor însingurat. :/

2. Dintre câte lupte depărtat purtate,
ce-a rămas credinței, doar al ei mereu?
/: Urmele de cuie în cântări schimbate,
steagul fără-nfrângeri dus lui Dumnezeu! :/

3. Dintre câte temeri îndelung trăite,
ce-a rămas nădejdii, zestre din furtuni?
/: Dulce-mpărtășirea tanei negrăite,
pacea-ncredințării marilor minuni. :/

4. Toată noaptea aspră le-a rămas departe
urmele de rane s-au făcut un nimb,
/: temerilor duse liniștit spre moarte,
le-a rămas mărirea nesfârșită-n schimb. :/

I: Cântările Harului, volumul 5, cântarea 71.
Autor text: Traian Dorz.