1. Domnului, întotdeauna,
mulțumirea să I-o dăm,
tot ce-avem mai bun, întruna
numai Lui Îi datorăm.
Dar și celor dragi, prin care,
El ne dă de-atâtea ori,
trebuie fără-ncetare
să le fim mulțumitori.

2. Domnului, recunoștință,
pentru toate de-orice fel,
tot ce-avem cu prisosință,
vine numai de la El.
Dar și celor dragi, prin care,
ne ajută Dumnezeu,
fața recunoscătoare
să le-o arătăm mereu.

3. Domnului, nemărginită
dragostea să I-o purtăm,
toată viața fericită
numai Lui I-o datorăm.
Dar și celor dragi, prin care,
de Hristos ne-mpărtășim,
dragostea, și-n cer datoare
până-n veci s-o dăruim.

I: Cântările Harului, volumul 4, cântarea 275.