1. Ascultarea din iubire
și iubirea care-ascultă,
roada asta Tu o cauți,
Doamne-n mine cât de multă.

R: Să m-ajuți, să m-ajuți,
Doamne, din iubire,
să Te-ascult, să Te-ascult
fără contenire.
Să m-ajuți, să m-ajuți,
dragostea mea mare,
să Ți-o dau, să Ți-o dau,
Doamne-n ascultare!

2. Nu cuvântul "ascultare",
nici cuvântul spus: "iubire"
fapta mi-o dorești în toate,
faptei Tu-i dai prețuire.

3. Adevărul nu-i doar vorbe,
ci viață și lumină;
adevăr mă vrei în toate
și-n lucrare și-n odihnă.

4. Și Te rog fierbinte, Doamne,
să fiu pururi în trăire
adevăr în ascultare
și-ascultare din iubire.

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 217.