1. Ce rușinati se vor întoarce
Cândva din fața lui Isus,
Aceia ce decât cununa
Au pus gunoiul mai presus.
Ce deznădăjduiți pleca-vor
Cândva din fața lui Hristos,
Acei ce-au pus a crucii slavă
Ca slava lumii - mai prejos.

2. Cât de zdrobiți vor merge-odată
În chinul cel etern și greu,
Cei ce-au iubit deșertăciunea
Mai mult decât pe Dumnezeu.
Ce-amar vor plânge-odată veșnic
Orice prilej ce l-au avut,
Acei ce-au fost atât de-aproape
De Dumnezeu, - dar l-au pierdut.

3. Să nu fii între cei ce-odată
Vor plânge-amar trecutul lor,
Ci vino azi, predă-ți viața,
Preascumpului Mântuitor.
Prin legământul jertfei Sale,
Adevărat și credincios,
Te va sfinți pe veci lumina
Îmbrățișării Iui Hristos.

I: Cântările Harului, Volumul 4, cântarea 182
Text: Traian Dorz