1. Ochii mei sunt două râuri
limpezi - stropi de cer senin -
/: unde-Ti scalzi, Isuse Doamne,
chipul Tău de soare plin. :/
Ochii mei, ochii mei,
Tu Îți scalzi în ei Isuse,
chipul Tău de soare plin.

2. Inima mea este-ntreagă
un palat împodobit,
/: cu covoarele iubirii,
pentru Tine pregătit.
Inima, inima, :/
cu covoarele iubirii,
pentru Tine s-a gătit.

3. Trupul meu e-un templu fal
cu altar spre jertfă dat,
/: unde arde focul sacru,
Ție, Doamne, închinat. :/
Trupul meu, trupul meu,
e un templu-n întregime,
Ție, Doamne, închinat.

4. Și întreaga mea ființă
este-a Ta, Isuse-al meu,
/: contopește-mă în Tine,
să Te vezi doar Tu, nu eu. :/
Domnul meu, Domnul meu
contopește-mă în Tine,
să Te vezi doar Tu, nu eu!

I: Cântările Harului, volumul 2, cântarea 127.