1. Apleacă-ți urechea și-ascultă atent
al Duhului glas ce-li vorbește.
/: El este-Adevărul cel veșnic prezent,
ce viață de cer dăruiește. (bis 2) :/

2. Ridică-ți privirea și vezi ce frumos
e cerul credinței curate;
/: acolo-mpărat pe vecie-I Hristos,
și haruri preasfinte păstrate. (bis 2) :/

3. Adună-ți gândirea și-ndreapt-o mereu
spre cerul nădejdii divine;
/: acolo te duce Hristos-Dumnezeu,
când El cobori-va la tine. (bis 2) :/

4. Și-aprinde-ți iubirea cu focul preasfânt,
să ardă spre cerul iubirii;
/: acolo sui-vei în albul veșmânt,
predat pentru veci nemuririi! (bis 2) :/

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 135.